Verificarea tensiunii superficiale
Mit Testtinten kann die Oberflächenspannung von Festkörpern aus
Kunststoff – Metall – Glas – Keramik und anderen ermittelt werden.
Damit soll besonders auch die Haftmöglichkeit der Oberflächen für Bedruckung – Verklebung – Lackierung anhand des Benetzungsbildes bestimmt werden.
Determinarea tensiunii superficiale se face prin aplicarea cernelilor de testare, pe suprafețele ce trebuie evaluate, print-o linie lungă de câțiva centimetri și interpretarea reacției cernelii.
Zieht sich der Strich innerhalb 2 oder 4 Sekunden – je nach Tintenspezifikation – zusammen, ist die Oberflächenspannung der Prüffläche niedriger als die der Testtinte.
Umgekehrt würde das Auseinanderfließen der Strichmarke zeigen, dass die Oberflächenspannung der aufgetragenen Tinte niedriger ist als die der Oberfläche.
Bleibt der Strich innerhalb der Beobachtungszeit unverändert stehen, ist der Wert der Oberflächenspannung genau erreicht oder etwas höher.
By loading the video, you agree to YouTube's privacy policy.
Learn more
In acest exemplu practic se va folosi cerneală de testare PINK din sticlă de 10 ml si bețisoare cu vată. Dupa fiecare aplicare a cernelii, luați un bețisor nou.
By loading the video, you agree to YouTube's privacy policy.
Learn more
În acest exemplu de aplicație, stiloul de testare PINK 38 Jumbo este utilizat pentru a testa tensiunea superficială pe plastic negru din PE.
Gradul de curăţenie al materialelor
Noţiunilor de grad de curăţenie şi puritate a materialelor le sunt necesare o definire mai detaliată. Aici poate fi aplicată noţiunea grad de curăţenie deoarece materialele, indiferent dacă se prezintă în suprafaţa lor ca piese fasonate/formate sau folii, pentru că puritatea materialelor se poate referi şi la structura lor, adică la alcătuirea interioară a unui corp întreg.
Impurificările materialelor pot avea mai multe cauze şi se pot prezenta într-o multitudine de forme. Sunt considerate o dată ca impurificări particulare precum şi impurificări sub formă de peliculă. Primele sunt prezente ca puncte singulare şi dispuse neuniform şi la intervale.
Din contră, impurităţile peliculare acoperă suprafaţele complet sau parţial şi într-adevăr, ele pot fi descrise ca şi curate sau pure (fără adausuri în compoziţie), fiind supuse definţiilor respective, de ex. tensiunea superficială/energia superficială.
Dar se pot referi şi la structura interioare a piesei de prelucrat ceea ce poate fi descris în orice caz numai prin puritate. Deoarece sunt suprafeţe care sunt supuse unei prelucrări în continuare, trebuie definite şi stările de curăţenie, ceea ce în general este posibil prin noţiunea de tensiune superficială.
Prelucrarea se referă de exemplu la tipărire, vopsire şi lipire. Procedeele în acest scop sunt ca soluţie simplă verificarea suprafeţei cu cerneluri de testare şi măsurarea unghiului de contact. În primul rând este manipulabilă simplu şi astfel legată de practică, deoarece în procesele de producţie de aplicare a cernelurilor poate avea loc fără probleme pe suprafeţele de testare. În ultimul rând este necesar un efort relevant. Ea poate reprezenta separat componentele tensiunii superficiale în polar şi dispersiv.
Verificarea de testare a cernelurilor indică numai suma celor două valori, ceea ce nu este suficient în majoritatea cazurilor pentru o evaluare a suprafeţelor. Ambele procedee nu pot fi aplicate fără atingere sau continuu. În ultimul rând înseamnă că la procesele de fabricare precum chiar la folii, măsurătorile pot fi efectuate numai în starea de repaus adică nu în benzile de rulare.
În cazuri de excepţie ar putea avea loc o măsurare numai la o viteză foarte mică. Noţiunile grad de curăţenie şi puritate respectiv fără adausuri în compoziţie pot fi utilizate la alegere, acolo unde însă gradul de curăţenie poate fi aplicabil întotdeauna numai la suprafeţe. Mai bine aceste noţiuni nu ar trebui să fie utilizate amestecat deoarece aceasta poate conduce la confuzii.
Noţiunea pretratament se referă transpus la curăţarea suprafeţelor cu mijloace mecanice, în primul rând spălarea cu agenţi cu sau fără solvenţi. Pretratarea este utilizată de câteva decenii şi cu tratamente fizice precum Corona, Plasma şi flambare, în care suprafeţele sunt modificate prin acţiunea electrică, astfel încât componentele lor polare sunt crescute puternic şi prin aceasta tensiunea superficială creşte şi astfel se îmbunătăţeşte considerabil aderenţa.
De exemplu materialele plastice din poliolefine, ale căror valori naturale ale tensiunii superficiale se găsesc la 30 mN/m, pot fi aduse relativ simplu al valori de peste 45 mN/m, ceea ce oferă valori de aderenţă foarte bune pentru tipărire şi lipire precum şi vopsire. Aceste valori nu pot fi obţinute nicidecum prin procedeele iniţiale ale curăţării, unde se poate vedea, că pentru o pretratare utilă cu procedeul fizic este necesară în majoritatea cazurilor o precurăţare în mod mecanic.
Aceasta se referă în primul rând la suprafeţele metalice care de ex. sunt murdărite cu uleiuri ce sunt folosite la fabricarea foliilor sau pieselor fasonate/formate.
Testtinten für effiziente Haftfestigkeitsprüfung
Testtinten werden für die Erfassung der Oberflächenspannung (OFS) von Festkörpern eingesetzt, die flach oder als Formteil vorliegen können. Die OFS wird mit Tinten geprüft, deren Bild innerhalb weniger Sekunden nach dem Auftrag auf die Oberflächen abgelesen werden kann.
Mittels Testtinten-Prüfung erhält man ein Bild, das als Benetzbarkeit der Oberfläche erscheint. Dieses kann als Indikator für die Haftfestigkeit von Beschichtungen verwendet werden. Ebenso kann damit die Sauberkeit der Oberflächen geprüft werden.
Zieht sich die Tinte innerhalb der Beobachtungszeit, z.B. 2 Sekunden, zusammen und bildet Einzelpunkte, so liegt die OFS des Objekts unterhalb derjenigen der Testtinte.
Bleibt die Tinte stehen, wie aufgetragen,oder fängt sie an auseinanderzufließen, so liegt die OFS bei oder oberhalb derjenigen
der Testtinte.
Der Wert der einzusetzenden Testtinte wird nach Erfahrungswerten bestimmt. Als Richtwert für die OFS, welche eine Haftung ermöglicht, kann 38 mN/m angenommen werden. Dieser Richtwert kann z.B. für 2 – Komponentensysteme als Auftragsmedium stimmen, für wasserbasierende Beschichtungen müssen mit Sicherheit höhere Richtwerte, z.B. 48 mN/m, herangezogen werden.
Prüftinten sind in einem breiten Spektrum herstellbar, wie 18 mN/m bis 105 mN/m. Es zeigt sich jedoch, dass der Bereich 30 mN/m bis etwa 70 mN/m für Prüfungen sehr gut geeignet ist. Die Tinten sind als Schreibmarker lieferbar oder in Flaschen zum Auftrag auf die Oberflächen mit Pinsel oder Wattestäbchen oder auch aus Sprühflaschen für größere Flächen.
Zweckorientierte Tinten-Zusammensetzung
Die Tinten werden in verschiedener Zusammensetzung zubereitet, je nach Anwendungszweck.
Tinten nach DIN 53364 bzw. ISO 8296 werden seit mehr als 50 Jahren eingesetzt. Sie enthalten in geringen Mengen heute als giftig eingestufte Komponenten, sind aber bei ordnungsgemäßem Gebrauch harmlos.
Zwischenzeitlich werden giftfreie Tinten hergestellt, die aber als gesundheitsschädlich zu kennzeichnen sind. Neueste Entwicklungen bieten kennzeichnungsfreie Tinten an. Die Tinten müssen nach der Messung von den Oberflächen wieder abgereinigt werden.
Spezielle Tinten, die nach dem Auftragen in Sekundenschnelle antrocknen, können belassen werden oder müssen mit Lösemittel abgewischt werden. Sie dienen vor allem im Folienbereich zur Ermittlung der vorbehandelten Seite. Diese Tinten können auch zur Archivierung in der Qualitätssicherung
eingesetzt werden.
Die Verwendbarkeit der Tinten ist von ihrem Gebrauch abhängig. Sie können durch den Eintrag von Substanzen, die von verschmutzten Oberflächen herrühren, ungenau oder damit unbrauchbar werden.
Ungeöffnete Tinten können über viele Monate gelagert und dann noch eingesetzt werden. Da die Tinten meistens Lösemittel enthalten, sind empfindliche Oberflächen dahingehend zu prüfen. Grundsätzlich können alle Festkörper wie Metall, Kunststoff, Glas und Keramik geprüft werden. Die Tinten können, wenn
sie nicht mehr verwendet werden, zur Entsorgung zurückgeliefert werden.
Ieftin și precis Testarea tensiunii superficiale nu îl scutește pe utilizator de obligația de a confirma rezultatul aderenței, în special atunci când utilizează cerneala pentru prima dată, și anume de a determina valoarea de testare corectă a cernelii pentru aplicația sa, fie că este vorba de imprimare, vopsire, curățare sau lipire. Acest lucru poate fi apoi determinat o dată prin testarea aderenței stratului de acoperire prin ruperea benzii adezive, testul de zgâriere, testul de tăiere transversală sau alte metode. În caz de dubiu, capacitatea de utilizare a cernelurilor care au fost utilizate pentru o perioadă mai lungă de timp poate fi determinată prin verificarea încrucișată cu cerneluri proaspete. măsurarea cernelurilor este, de asemenea, frecvent utilizată în etapa preliminară de pretratare / activare a suprafețelor. Cernelurile de testare sunt un instrument ieftin și precis care poate fi utilizat direct în practică, fără a fi nevoie de teste de laborator care necesită mult timp.